Chestionar extins: Evaluarea optimismului, stimei de sine și rezilienței Descoperă-ți punctele forte și cele de îmbunătățit Acest chestionar cuprinde 3 dimensiuni cheie: optimismul, stima de sine și reziliența. Răspunde pe o scală de la 1 (deloc adevărat) la 5 (foarte…
Despre micimea care se deghizează în grandoare Există oameni care nu trăiesc din relații, ci din folosirea lor. Nu cunosc întâlnirea autentică, ci doar strategia. Nu caută adevărul, ci controlul. Nu iubesc, ci administrează atașamente, frici și vinovății. Iar paradoxul…
Crima din Cenei, Timiș, în care Mario, un copil de doar 15 ani, a fost ucis cu o brutalitate greu de conceput și apoi îngropat de alți copii, nu este doar o știre. Este o rană deschisă într-o societate care…
1. Oamenii tind să fie mai fericiți atunci când au activități constante, deoarece ocuparea timpului susține optimismul. 2. Există șase emoții considerate universale: fericirea, tristețea, furia, frica, dezgustul și surpriza. 3. Ciocolata stimulează eliberarea unor substanțe chimice similare celor produse…
De obicei, fără preaviz. La început, „noi” e un concept poetic: promisiuni, planuri, suflete pereche. Mai târziu devine o rubrică opțională, bifată doar când convine. La început, „noi” e mare, rotund și generos. Cuprinde tot: visuri, planuri, promisiuni și fotografii…
Îmi iau rămas-bun de la 2025 cu un zâmbet larg și o cafea tare. N-a fost anul în care toate dorințele s-au aliniat frumos ca în filmele motivaționale, dar a fost anul în care m-am aliniat eu cu mine. Și,…
Introducere Ai întâlnit vreodată pe cineva care părea extrem de sigur pe sine, carismatic și convingător, dar care, în timp, te-a făcut să te simți folosit, manipulat sau golit emoțional? Psihologia are un concept care explică acest tip de personalitate:…
Perspectivă clinică din psihoterapia individuală, de cuplu și familie, orientată pe atașament și reglare emoțională. Hipersexualitatea este adesea înțeleasă greșit ca un „exces de sex” Hipersexualitatea este adesea înțeleasă greșit ca un „exces de sex”. În psihoterapia contemporană, însă, accentul…
Despre mine, ca psiholog și felul meu de a lucra
În cabinetul meu ajung oameni cu povești diferite, unele fragile, altele apăsătoare, altele pline de speranță. Sunt cazuri în care mă implic profund, verific ipoteze, studiez, mă pregătesc temeinic și caut direcții de lucru potrivite fiecărui om în parte. Sunt însă și situații pe care aleg să le redirecționez, cu respect și eleganță, către alți colegi. Nu din lipsă de competență, ci dintr-o alegere asumată: nu cred în psihologul care „se pricepe la toate”, ci în profesionistul care își cunoaște limitele și își respectă aria de expertiză.
Onorariile mele nu sunt nici mici, nici astronomice. Ele reflectă anii de studiu, formările continue, experiența clinică și, mai ales, valoarea relației terapeutice construite cu responsabilitate și autenticitate.
Nu iubirea eșuează.
Eșuează doar modul în care ne mințim că totul e bine.
Eșuat este să joci rolul de „familia perfectă”, când sufletul tău face burnout.
Eșuat este să rămâi din comoditate, ca la o pereche de papuci rupți, dar „buni prin casă”.
Eșuat este să implori iubire acolo unde rezervorul e gol.
Eșuat este să trăiești în gri din frică de singurătate.
Eșuat este să trăiești pentru ce spune lumea — când lumea nu-ți plătește liniștea.